Marian Hurducas are peste 15 ani experiență în Marketing Digital, a avut propria Agenție în Cluj-Napoca, apoi s-a mutat la București și activează în calitate de consultant de comunicare și strategie de marketing.

A lucrat cu cu branduri precum Sykes România, Transilvania Film, România Neîmblânzită, FAN Courier, GPeC sau bilete.ro.

Are peste 70 interviuri cu persoane publice, antreprenori sau oameni de marcomm, vezi HURDUcast

Este project manager și strategul de marketing și comunicare din spatele Murdar Podcast, primul podcast de ficțiune din România, producție ce a depășit bula ascultătorilor de podcast și care ocupă locul 1 în categoria aferentă a Apple Podcasts încă din momentul lansării.

Citește: 80+ Bloguri de Marketing și Antreprenoriat din Moldova și România

Speaker la evenimentele Revista Biz, Webstock, Podfest, Visualfest, GPeC, Startup Your Life by start-up.ro & Internet Corp, SO Meetups by Social Smarts Trainer la Naked PR, Dalles GO, Școala de vară GPeC.

Care sunt primele 3 lucruri reale și dure despre piața de marketing și comunicare din România?

Nu cred că e vorba despre piața României, cred că e vorba de o chestie universal valabilă. În primul rând, nimeni nu ți-i dator cu nimic, chiar dacă ești la început. E jobul tău să descifrezi și să ieși din hățișuri. Imaginează-ți că ești într-o junglă amazoniană, ești singur, ai o macetă, trebuie să ieși din liane și așa mai departe. It’s your job. Te ferești de șerpi, de lighioane, e treaba ta. 

Cealaltă chestie dintre cele 3: ar trebui să-ți știi valoarea ta de piață. 

Al treilea lucru este că, de fapt, nu există prețul corect sau preț mic / mare. Un preț corect este exact cum e muzica bună. E o chestie subiectivă. E okay să înțelegi că prețul pe care eu sunt dispus să-l primesc pentru munca pe care o depun și valoarea pe care ți-o adaug și prețul pe care tu ești dispus să-l plătești pentru astea două, fac, de fapt, prețul corect pentru noi doi. 

Ce înseamnă branding pentru o afacere?

Brandul este percepția pe care o au terții despre tine. Un exemplu care ne este la îndemână tuturor – Ceea ce cred vecinii tăi de pe scară despre tine, este brandul tău. Brandingul este acțiunea de a influența ceea ce cred vecinii despre tine. 

Dacă ai consumat mai mult decât ar fi trebuit și ai o alcoolemie notabilă în sânge și cineva te-a văzut că ai urcat scările ținându-te de pereți, o să zică că s-a întâmplat o dată. Te mai vede și a doua oară, a treia oară o să-ți zică că ai niște probleme, pe care ar trebui să le rezolvi sau îți pun o etichetă care nu îți face cinste, nu ești tu acela. În acel moment, vei trece la acțiunea de branding. Trebuie să faci cumva să perceapă lumea altfel cine ești tu, the real you. Vei începe să găsești tot felul de explicații pentru situațiile în care ai fost surprins sau prins. 

Toată povestea asta se face cu o strategie bine pusă la punct, cu niște date pe care ți le extragi din piață, cu niște studii amănunțite, pe carele faci tu, dacă ești capabil, sau angajezi terți.

Veizi și: Mădălina Ștefan: Branding Personal și Puterea Strategiei de Promovare

Ce înseamnă PR și ce trebuie să facă un PR Manager? 

În combinația PR și Marketing, PR este soțul și Marketingul este soția. E cunoscut faptul că femeile au o apetență sporită către a gestiona banii, a număra income-ul și a vedea care este Return of Investment. Acesta este Marketingul. 

PR-ul se ocupă de înfrumusețarea lucrurilor, de punerea în context. PR-ul e atunci când te îmbraci dimineața și decizi ce haină iei pe tine, care este parfumul pe care-l porți în ziua respectivă, ce-ți tragi în picioare și ce ceas porți. Marketingul calculează ce a ieșit la finalul zilei din chestia asta. 

Aceste discipline, la un moment dat, au existat împreună, la fel ca multe alte domenii, care au început să le separe și să se profesionalizeze indivizii pe ele. Au început să se profesionalizeze pe PR, Marketing, Performance Marketing și altele. Nu e greșit, e indicat. 

Treaba importantă e de descifrat care este linia care desparte Marketingul de PR. Trebuie să înțelegi că poți să faci campanii de PR fără Marketing, dar nu poți să faci campanii de Marketing fără PR. 

Cum se elaborează o strategie? Care sunt etapele pentru ca să ajungi la o idee bună și la un efect vizibil în bani ? 

Creativitatea, funny thing, e chiar ultima chestie de pe listă pe care o fac. Creativitatea fără finalitate este doar o campanie drăguță, cu care ne vom duce la Cannes, ca să luăm niște lei, eventual. 

Creativitatea e just nice to have. Dacă în final, nu-mi reputează succes conform strategiei noastre, nu are nicio valoare. Tot timpul o strategie va pleca de la ceea ce vrem să obținem. Va pleca, de fapt, de la final – unde vrem să ajungem. Este exact ca atunci când deschizi o hartă și alegi ruta în funcție de distanță, drumuri. Îți alegi cea mai bună rută pentru bugetul pe care îl ai. 

Dacă vrei să vizitezi chestii și ai buget pentru combustibil, mâncare, cazare, vei face un ocol. Dacă nu ai, vei fi straightforward. 

Strategia trebuie să aibă acel element creativ, dar, atenție, creativitatea nu este un har, care vine de undeva, după o rugăciune pe care o spui. Creativitatea vine, de cele mai multe ori, din educație. Și când mă refer la educație, mă refer la o combinație de street smart, educație din punct de vedere profesional, din personalitatea ta. 

Treci pe aici: Brand Personal: Tot ce nu ai știut despre Strategie și Promovare

Cred că a face marketing, a face comunicare, a face jurnalism, sunt meserii vocaționale: le ai sau nu le ai, te naști cu ele sau nu te naști cu ele. Poți să performezi în aceste industrii până la un anumit punct. Te vei sprijini pe niște piloni, pe care toată industria se sprijină. Dar, de aici încolo, nu mai poți să aplici formule matematice, că nu sunt științe exacte. Aici intervine creativitatea. 

Creativitatea o găsești în cele mai stupide locuri. Lucrurile nu trebuie să fie wow, ca să fie mega creative. Dacă vă uitați la lucrurile creative din jurul vostru, o să vedeți că sunt aceleași lucruri, reinterpretate altfel, care obțin același rezultat. 

Cum ai ajuns să faci podcast?

Podcastul a venit din egoism. Toate lucrurile pe care le facem sunt despre noi și e okay să recunoaștem chestia asta. Podcastul a venit din lipsa mea de disponibilitate de a mai înmagazina informație nouă: fie în format scris, fie video. 

Am înțeles că o variantă, în care aș putea să acumulez informație și să nu rămân prost, ar fi să stau la discuții cu oameni mai deștepți decât mine, oameni pe care îi aveam tot timpul în jurul meu, care erau la un apel de telefon distanță. 

A venit Robert Katai, care a început să popularizeze ideea de podcast, pe care l-am consiliat din poziția de producător, când și-a făcut podcastul lui. Un an mai târziu, mi-am făcut și eu podcastul meu, pentru că aveam nevoie de informație, trebuia să învăț de la alții chestii pe care nu eram dispus să le învăț din alte formate. Mi se păreau mult mai engaging discuțiile 1 la 1. 

Am zis că dacă fac chestia asta, aș putea să dau și comunității, pe care o am deja formată, chestiile pe care eu le-am înmagazinat. Îmi place să fac share of knowledge, cu o limită, bineînțeles. 

Vezi și: Lorand Soares Szasz: ”Hate-ul vine exact cum vine și succesul”

Așa a apărut podcastul. Ultimul argument a fost: Hai că vă arăt eu cum se face un podcast. Am o experiență suficientă de media, radio, TV. Am intervievat suficienți oameni, am experiență în fața microfonului și în fața camerei. Vedeam că ceea ce se încerca atunci la capitolul interviu era destul de low. Am văzut o oportunitate acolo. Aceste elemente, de fapt, vin din egoism. Așa a apărut Hurducast, care atunci când a intrat în platformele de podcasting, avea undeva între 30-50 de concurenți, maxim. 

Cum poți convinge un brand să sponsorizeze un proiect?

Eu cred că meritele pentru proiectele reușite din comunicare și marketing sunt undeva la jumătate, dacă nu mai bine de jumătate, ale clientului. Clientul este cel care a avut curaj să preia ideea curajoasă și să o implementeze. 

Nu trebuie să conving eu o bancă să intre, nu trebuie să conving un brand de mașini să intre. Trebuie să-mi prezint produsul suficient de bine, să se plieze suficient de bine pe nevoile lor de comunicare și marketing, fără să scap din vedere care sunt obiectivele lor de business și obiectivele lor de marketing. 

Dacă eu îmi fac treaba bine de acasă, știu la cine să mă duc să vând și cum să vând. Trebuie să-mi cunosc foarte bine produsul. Dacă nu fac chestia asta, o să dau fail și o să fiu mega frustrat. 

Ce înseamnă lipsa de asumare și cum o dobândești?

Lipsa de asumare duce la tărăgănare, în primul rând. Eu am ajuns în faza în care am băgat în contracte că, dacă clientul nu ia decizii în timp util, proiectul poate avea de suferit din cauza lui, nu din cauza mea. 

Am observat că lipsa deciziilor vine din lipsa de asumare. O să găsești chestia asta în orice organizare și în orice proiect. Este faza în care nimeni nu își asumă: Când se termină acel task? sau Cine preia acel detaliu din task-ul respectiv?

Nu se asumă ceva, pentru că nimeni nu vrea să fie tras la răspundere. Nu o să vin să zic că toată lumea e așa. Nu o să generalizez. Este o stare, care se găsește pregnant odată ce ies din curte. O găsesc la magazinul din colț, o găsesc în trafic, o găsesc la benzinărie, o găsesc la birou, o găsesc peste tot. Înseamnă că e o problemă mai veche, pe care o purtăm după noi. 

Concluzia mea este că e o chestie pe care o purtăm de la părinții părinților noștri, care au preluat-o de la părinții lor, lipsa de asumare, pentru că au trăit într-un regim politic, unde asumarea nu exista. E un concept nou. 

Citește la fel: 3 Greșeli Grave în Atitudinea IMM-urilor față de Facebook Marketing

Apropo, o industrie care funcționează foarte bine la acest capitol este cea aviatică. În industria aviatică, nu există accidente atât de multe și atât de multe pierderi de vieți omenești, pentru că acolo toată lumea vorbește deschis despre problemele sau greșelile pe care le fac, pentru că nu există aspecte punitive, comparativ cu industria medicală.

Cum evaluezi creativitatea? Cum îți dai seama că o campanie costă 2000 de euro sau 20 000 de euro?

În teorie e simplu, în practică e mult de muncă. 

În primul rând, trebuie să vezi care sunt costurile tale operaționale. Ai costuri operaționale, chiar dacă lucrezi doar cu creierul, cu materia ta cenușie. Laptopul pe care lucrezi e cost operațional, curentul pe care îl consumi este cost operațional. Trebuie să fii conștient de niște costuri operaționale: orele pe care le aloci, inclusiv discuțiile cu clientul, mail-urile pe care le scrii. Toate chestiile astea e okay să le contorizezi. Apoi să te duci să vezi care e prețul pieței. 

Toate costurile puse pe foaie îți vor genera costul final al valorii pe care tu o aduci. Valoarea pe care o aduci se vede în timp. Va trebui să înveți să-ți gestionezi în timp valoarea sau să prevezi valoarea pe care tu o aduci clientului. O să treacă multă apă pe Prut, ca să fii în stare să poți să prevezi ce valoare o să aduci clientului. 

În momentul de față, eu sunt foarte sigur pe prețurile pe care le am și pe ceea ce cer. În acest moment suntem la faza în care cumpărăm timp. 

Presupunem că mâine avem concert și vrei un afiș. Trebuie să iau în calcul inclusiv urgența pe care o ai. Dacă trebuie să stau la noapte să lucrez, automat te voi taxa triplu. Ce valoare îți aduce ție afișul pe care îl fac eu? Poți să vinzi fără el, dacă nu-l ai mâine? Dacă mâine începi campania? Poți să estimezi ce valoare îți aduce afișul pe care și-l fac în noaptea asta? Câte locuri ai de vândut?

Dacă eu nu îți fac afișul, nu o să ai imagine pentru concertul tău. Nu o să ai ce să pui nici pe pagina de Facebook, nici pe stâlpul din oraș, nu o să ai nimic. Dacă stai să te gândești retroactiv la acel preț triplu pe care ți-l cer, pot să-l măresc și de 10 ori, nu? Dacă depășește volumul încasărilor, înseamnă că nu-ți permiți să lucrezi cu mine. 

E vorba despre a-ți acoperi costurile de producție, de a nu merge sub prețul pieței, dacă ea există și să știi valoarea ta și valoarea pe care o aduci clientului tău. 

Util: 7 pași de generare a ideilor creative [Checklist de Brainstorming]

De ce sunt foarte puține proiecte educaționale pe Youtube în România?

Nu sunt puține proiecte educaționale, doar că algoritmul nu ți le pune în față. 75% din veniturile Youtube world wide vin din recomandările algoritmului. Restul de 25% sunt “îngropate” literalmente. 

Nu știu dacă ai făcut vreodată testul de a consuma altceva, față de ceea ce consumi de obicei, să vezi cum se schimbă algoritmul. Să vezi cum dispare cam tot ceea ce urmăreai înainte în 24 ore. 

Youtube are tendința de a polariza, de a intriga. Să nu uităm, care este de fapt, principala funcție a internetului: de entertainment. Asta este. Degeaba le cerem noi educare. Nu este datoria influencerilor să ne educe pe noi și copiii noștri. E datoria noastră să-i educăm. 

De asta nu o să găsiți foarte multe proiecte, care să fie axate pe educație. Există Zaiafet. Ca proiectele educative solo, fără susținere, să prindă, îți trebuie răbdare, determinare și timp pe care să-l aloci, pentru ca la un moment dat să transformi treaba asta într-un business.

Care sunt planurile personale și de business pentru anul curent?

N-am planuri. Am mai mult decât mi-aș fi dorit în momentul acesta. E okay să te oprești și să mai tragi aer în piept și să conștientizezi că ceea ce ai în jur s-ar putea să fie arhisuficient. Succesul pentru fiecare dintre noi înseamnă altceva. 

Singurul plan pe care-l am și l-am avut tot timpul este să excelez, să fiu cel mai bun la ceea ce fac, fără să mă compar cu alții, să mă compar doar cu mine. 

Savurează: 10 Seriale pentru Antreprenori despre Business, Marketing, Bani și Influență

Write A Comment